I.Relieful și geologia
Județul Sălaj este așezat în partea de nord-vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de „Platforma Someșană”.
Relieful județului este în mare parte predominant deluros cu părți ale Podișului Someșan (Dealurile Simișna – Gârbou, D. Ciceului) și Dealurile Silvaniei (o serie de culmi – Prisnel, Preluca, Dealul Mare care împreună cu m-ții Meseș formează „jugul intracarpatic” ce face legătura între Munții Apuseni și Carpații Orientali), despărțite de depresiuni (Șimleu, Almaș – Agrij). O suprafață restrânsă este ocupată de zona de munte, fiind reprezentată de cele două ramificații ale Munților Apuseni – M-ții Plopișului și Meseșului, unde se întâlnesc cele mai mari altitudini din județ – 915 m în M-ții Plopiș (Vf. Măgura), respectiv 997 m în M-ții Meseș (Vf. Măgura Priei). Cele mai joase forme de relief ale județului sunt luncile largi ale râurilor Someș, Crasna și Barcău, acestea reprezentând împreună cu depresiunile, principalele zone agricole și de concentrare a așezărilor umane.
În zona aflată la vest de M-ții Meseșului predomină formațiunile sedimentare tinere reprezentate îndeosebi de roci friabile – nisipuri, argile și marne – care în unele locuri au fost erodate, lăsând să apară formațiuni mai dure, cristaline (Măgura Șimleului).
Din punct de vedere administrativ, comuna Pericei se mărginește în partea de vest cu orașul Șimleu-Silvaniei, la sud cu satul Bic și Crasna, la est cu comunele Vârșolț și Borla, iar la nord cu Bocșa, Câmpia și Ilișua. Comuna este așezată pe o suprafață de 5.960 ha. Satul Pericei are o așezare aureolar-tentaculară având un număr de 2.916 locuitori. Distanța până la municipiul Zalău este de 22 km, iar până la Șimleu-Silvaniei numai 5 km. Satul este situat în zona deluroasă care aparține dealurilor Silvaniei cu altitudinea între 200-400 m, teritoriul fiind străbătut de râul Crasna care trece prin satul Pericei.
II.Rețeaua hidrografică
Pe raza teritorială a județului regăsim ca și surse regenerabile atât ape de suprafață, cât și subterane care asigură alimentarea cu apă a populației și necesarul de apă tehnologică.
Apele de suprafață sunt cuprinse, pe teritoriul județului, în două bazine hidrografice Someș-Crasna și Crișuri. Rețeaua hidrografică a județului are o lungime de 1.263,7 km din care Someșul reprezintă 95 de km pe teritoriul județului, râul Almaș 68 km, râul Agrij 48 km, Crasna 71 și râul Barcău 54 km. Apele reprezintă 1,5% din suprafața județului, acoperind 57,8 km pătrați și cuprinde, ca principalele ape curgătoare, râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij și Sălaj. Sunt prezente o serie de lacuri naturale și artificiale, cel mai important dintre astea este lacul Vârșolț. Resursele de ape termominerale utilizate în scopuri terapeutice sunt:
- Ape bicarbonatate având temperaturi de 23-42°C -Băile Boghiș;
- Ape minerale balneoterapeutice, sulfatate și sulfuroase – Bizușa Băi, Jibou precum și în alte localități: Șimleu Silvaniei, Bobota, Meseșenii de Sus, Zalnoc.
Comuna Pericei este traversată de la est la vest de valea Crasnei, cu un debit de 0,87 m3/s, având ca
afluenți dinspre nord pârâul Aurit, respectiv dinspre sud văile Calițica și Zugăului. Valea Zugăului străbate localitatea Pericei, provocând inundații în perioadele cu precipitații abundente sau la topirea zăpezii.
Localitățile componente Bădăcin și Sici sunt străbătute de pâraie mai mici care se varsă spre nord în
valea Zalăului și al căror debit crește în perioadele cu precipitații abundente, provocând ocazional inundații
III.Vegetația, flora și fauna
În județul Sălaj, există un număr de 13 arii protejate de interes național, acestea reprezentând o suprafață de 51,26 ha.
În apele curgătoare, respectiv și cele de acumulare de la Vârșolț sunt diverse specii de pești, printre care putem aminti: crapul, caras, biban, somn și știucă.
Fauna se caracterizează prin existența mamiferelor cu potențialul cinegetic precum căprioara, mistrețul, vulpea, veverița, viezurele, dihorul și iepurele sălbatic, iar dintre păsări: cinteza, ciocănitoarea, pițigoiul, mierlea, privighetoarea, respectiv reptile precum: șopârla, broască și șarpe.
Printre categoriile de soluri, se întâlnesc: brun de pădure, podzol aluvial cu mult humus. Terenurile din apropiere sunt fertile pentru cultivarea zarzavaturilor: ceapă, usturoi, morcovi, pătrunjel, precum și porumb, grâu, cartofi, ceea ce a susținut și determinat cetățenii să ajungă buni legumicultori. Pe parcursul anilor, cetățenii s-au specializat în cultura cepei și usturoiului, fapt pentru care s-au făcut cunoscuți în multe județe din țară. Dealurile care înconjoară satul sunt cultivate cu viță-de-vie din cele mai vechi timpuri, precum și cu pomi fructiferi. În pădurile din jurul Comunei Periceiului, este prezent fagul, carpenul, cerul, ulmul, salcâmul, mesteacănul și stejarul.
IV.Regimul climatic și precipitații anuale
Potrivit așezării geografice și condițiilor naturale, județul Sălaj se încadrează în sectorul cu climă continental moderat caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice ale țării și supuse unei circulații nord-vestice predominante. Valorile temperaturii medii anuale înregistrează valori cuprinse între 8° și 9° C. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului.
Vânturile dominante sunt cele din vest și nord-vest, care aduc pe timpul verii importante cantități de precipitații, iar vânturile din nord-est aduc iarna precipitații sub formă de lapoviță și ninsori. Intensitatea vânturilor este atenuată de bariera Munților Meseș și a dealurilor mărginașe Depresiunii Șimleului.
V.Industria
Potențialul de dezvoltare a județului Sălaj este unul semnificativ exprimat prin resurse naturale, cât și umane. Au apărut ramuri industriale noi care au făcut din județ o locație bine cunoscută pentru țevile fabricate, robineți, conductori electrici emailați, anvelope, mobilier, materiale izolante, ceramică, textile și confecții, industrializarea laptelui, cărnii, vinului, exploatarea cărbunelui, etc.
Printre principalele ramuri industriale ale județului, amintim: industria extractivă, industrie ușoară, lemnului, celulozei și hârtiei, mobile, alimentară, băuturi și tutun, produse primare și energetic, metalurgică și construcții metalice, construcții de mașini, utilaje și echipamente.
Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone: cărbune brun – Cristolțel, lignit – Șărmășag, șist cărbunos – Zimbor, ghips – Treznea, alabastru – Gălășeni și Stâna, diorit – Moigrad, micașist – Marca, calcar – Cuciulat, Glod, Prodănești și Răstoci, argilă – Crasna, Cuciulat, Nușfalău și Zalău, nisip caolinos – Jac și Var, nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc și Var, nisip cuarțos – Var, caolin – Ruginoasa, tuf vulcanic – Mirșid, agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almașu, Băbeni, Cuciulat, Glod, Gâlgău, Ileanda, Românași, Rus, Someș-Odorhei, Surduc și Tihău.
VI.Evoluția demografică
În comuna Pericei, este prezentă depopularea spațiului rural, inclusiv în satele componente. Conform Recensământului Populației realizat în anul 2002, în comună s-au raportat un total de 4002 persoane. Ultimul recensământ, efectuat în anul 2011, a indicat un total de 3768 persoane. Prin comparația dintre cele două, se poate observa că populația comunei Pericei a traversat o ușoară scădere.
Comuna Pericei are în componența sa următoarele sate: satul Pericei, Periceiul-Mic, Bădăcin și Sici. Conform recensământului efectuat în anul 2002, respectiv anul 2011, repartiția populației pe satele componente ale comunei Pericei este următoarea:
Scăderea numărului populației rurale între Recensământul din anul 2002, respectiv cel din 2011 poate fi cauzat de către fenomenul de migrare a populației din zonele rurale, către cele urbane sau chiar în afara țării.
La nivelul populației rurale, au fost înregistrate schimbări evidențiate prin evoluția negativă a principalilor indicatori demografici, generând un dezechilibru demografic care se exprimă prin îmbătrânirea populației, scăderea ratei natalității, ratei fertilității și prin creșterea mortalității, generând ca efect negativ principal depopularea zonei rurale. Alte cauze care mai pot provoca declinul demografic: veniturile mici ale fermierilor/ lucrătorilor în agricultură comparativ cu celelalte sectoare de activitate, ceea ce are ca rezultat final abandonarea activităților agricole pentru alte activități din mediul urban, absența oportunităților de dezvoltare, infrastructura de bază slab dezvoltată, servicii publice deficitare și căsătoria cu persoane din alt mediu de proveniență decât cel de loc.
Ultimul recensământ al populației a fost efectuat în anul 2011. Conform Institutului Național de Statistică care furnizează periodic date pe care le avem puse la dispoziție actualizate în fiecare an. Raportându-ne la media județului Sălaj, populația după domiciliu în intervalul 2010-2020 se prezintă astfel:
Prin datele prezentate în graficul de mai sus, se poate observa scăderea numărului de persoane domiciliate în ultimii 10 ani la nivelul Județului Sălaj, comparativ cu populația din comuna Pericei care prezintă până în anul 2017 fluctuații de la an la an. Începând cu anul 2017, la nivelul comunei se înregistrează scăderi privind numărul persoanelor domiciliate. În anul 2010, populația din Comuna Pericei număra 3.852 persoane, pe când în anul 2020 acest număr a scăzut, ajungând la 3.758 reprezentând o diferență de 94 persoane, adică un procent de 2,44%.
VII.Infrastructură și utilități
Județul este poziționat în centrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest a României, în Transilvania de Nord. Este favorizat prin poziția sa geografică și a distanței reduse față de granița de Vest a României. Sălajul este străbătut de cea mai densă rețea de drumuri din regiunea Nord-Vest, fiind alcătuită din drumuri naționale, județene și comunale.
Județul Sălaj este străbătut de E81 (drum european), și Autostrada Transilvania care este în stadiu de proiect, fiind desfășurat pe o lungime de aproximativ 84 km și beneficiază de 3 puncte de inserție situate pe teritoriul județului. Autoritățile locale și județene prezintă interes constant asupra asigurării conectivității rutiere a județului cu coridoarele regionale, interregionale și europene. Județul având o accesibilitate sporită fiind în apropiere de granița cu Ungaria la aproximativ 120 minute de mers cu mașina și de cea cu Ucraina, respectiv de aeroporturile internaționale. Cel mai apropiat aeroport situându-se la o distanță de aproximativ
100 de minute de circulat cu mașina (Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj).
Rețeaua de drumuri județene dispune de o lungime totală de 629.080 km, încurajând transportul de bunuri și persoane între unitățile administrativ teritoriale ale județului și cu cele ale județelor învecinate, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Bihor, respectiv și alte zone de pe teritoriul țării prin legături la drumuri naționale și unele cu statut de drumuri europene.
Județul Sălaj este traversat de una dintre cele două linii de cale ferată, respectiv de linia ferată principală care leagă localitățile: Dej-Jibou-Baia Mare-Satu Mare.
Comuna Pericei se află în partea vestică a județului Sălaj, la 24 km față de reședința județului, municipiul Zalău și 5 km față de orașul Șimleul Silvaniei. Principalele căi de acces către comuna Pericei sunt: DN 1 H (leagă DN 1 de DN 1 C, din Valea Crișului Repede până în Valea Someșului, trecând prin municipiul Zalău), DJ 110 B (Șimleu Silvaniei – Bădăcin), DC 102 A Vârșolț, DC 103 Sici, DC 103 A Crasna, DC 103 B Șimleu Silvaniei.
Distanțele între localitățile componente:
- Pericei – Bădăcin 11 km (prin Șimleul Silvaniei);
- Pericei – Sici 4 km (DC 103);
- Pericei – Periceiu Mic 4 km (DC 102);
- Bădăcin – Sici 15 km (prin Șimleul Silvaniei, Pericei);
- Bădăcin – Periceiu Mic 15 km (prin Șimleul Silvaniei, Pericei);
- Sici – Periceiu Mic 7 km (prin Pericei).
Suprafața administrativă a comunei Pericei este de 5.960 ha, din care 760,86 ha intravilan și 5.200,14 ha extravilan.
VII.Alimentare cu apă și canalizare
Accesul la apă potabilă și servicii de canalizare reprezintă elemente esențiale pentru asigurarea unui nivel ridicat al calității vieții. Astfel, existența unei infrastructuri edilitate dezvoltate și distribuite uniform la nivelul așezărilor din județul Sălaj, reprezintă o condiție esențială, de care toți cetățenii ar trebui să beneficieze.
Rețeaua de alimentare cu apă potabilă însumează 33,880 km. În localitatea Pericei, investiția a fost recepționată, iar rețeaua de alimentare cu apă, împreună cu cea din satul Periceiu Mic, însumează 18,87 km.
Evacuarea apelor pluviale se realizează prin intermediul unor rigole care colectează apele, și care sunt, mai apoi, deversate în apele râului Crasna. Serviciul public de alimentare cu apă și canalizare este furnizat de Compania de Apă Someș – Tisa S.A.
VIII.Alimentare cu gaze naturale
În România, țara cu a doua mare producție de gaze naturale din UE, mai bine de jumătate din populație se încălzește în condiții primare, în general la sobe alimentate cu lemne, învechite și neperformante, care afectează sănătatea utilizatorilor și poluează mediul. Dincolo de problema costurilor ridicate pentru extinderea rețelei, a căror oportunitate trebuie analizată de la caz la caz, accesul la gaze naturale are beneficii majore: creșterea confortului și a sănătății celor nevoiți acum să utilizeze lemnul sau cărbunele, accesul la resurse cât mai diversificate, contribuind astfel la dezvoltare economică și la diminuarea sărăciei energetice.
În mediul rural, aproape 80% din locuitori se încălzesc cu masă lemnoasă, în sobe învechite și neperformante, cu grad scăzut de ardere și performanța energetică scăzută și generând emisii poluante în atmosferă cu efecte nocive asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător. Chiar dacă încălzirea pe gaze naturale ar fi mai scumpă, avantajele de confort, sănătate, siguranță și mediu ambiental sunt mult superioare.
Alimentarea cu gaze naturale, pe raza teritorială a comunei Pericei, este asigurată de CPL Concordia.
IX.Alimentare cu energie electrică și telefonie
Comuna Pericei este traversată de linii electrice aeriene de medie și înaltă tensiune, de 20 kV. Traseele liniilor electrice de medie și înaltă tensiune sunt amplasate în afara intravilanului localităților cu excepția racordurilor la posturile de transformare. Localitățile componente ale comunei Pericei sunt racordate la sistemul energetic național.
Transportul și distribuția energiei electrice, de pe raza teritorială a comunei Pericei, sunt asigurate de către Electrica Furnizare S.A..
Un alt serviciu indispensabil, îl reprezintă serviciile de telecomunicații, respectiv de telefonie fixă sau mobilă. Din punct de vedere al serviciilor de telefonie, pe raza comunei Pericei, acestea sunt asigurate de următorii operatori economici: Telekom România Communicatios S.A., Orange România S.A., RCS & RDS S.A. (Digi România), UPS.
X.Gospodăria locală
În ceea ce privește activitatea de colectare a deșeurilor, la nivelul comunității există încheiat un contract cu operatorii S.C. INSTAL ROS S.R.L. și S.C. CLEANMAN S.R.L..
Se încurajează colectarea selectivă a deșeurilor de către locuitorii comunei, pentru un mediu mai trainic și mai curat.
Astfel, prin reciclarea deșeurilor de ambalaje:
- se economisește energie;
- se reduce poluarea pentru a dispune de resurse mai curate;
- se micșorează cantitate de gunoi;
- se conservă resursele naturale;
- se contribuie semnificativ la creșterea calității vieții;
- se obțin alte produse mai ieftine, ambalaje mai ieftine.
XI.Locuințe
La nivelul comunei Pericei, conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, în anul 2020 existau un total de 1499 locuințe. Dintre acestea, în proprietate publică se aflau 7, respectiv restul de 1492 în proprietate privată.
Suprafața terenurilor din comuna Pericei este ocupată de terenuri agricole și neagricole.
XII.Agricultura și silvicultura
Profilul dominant al agriculturii județului Sălaj este dat de producția mixtă, vegetală și respectiv animală, fapt care este indicat și din împărțirea suprafeței agricole, în ponderi relativ egale – în teren arabil, respectiv pășuni și fânețe. Fiind străbătut de râul Crasna, terenurile din apropiere sunt fertile, ceea ce a încurajat și determinat locuitorii comunei să devină buni legumicultori. Printre principalele culturi vegetale de la nivelul județului, care ocupă mari suprafețe arabile sunt: porumb, grâu, secară, ovăz, cartof, floarea soarelui, legume și altele. Cultivarea viței de vie pentru vin are condiții naturale mai favorabile în comparație cu producția pentru struguri de masă. Cele mai bune condiții privind cultura pomilor fructiferi o întrunesc merii, respectiv pruni, peri, cireșe și vișini.
În concordanță cu datele publicate de Institutul Național de Statistică, suprafața județului Sălaj măsoară 386.438 hectare, fiind ocupată, în principal, de terenuri agricole și neagricole.
În mediu rural este vitală dezvoltarea și încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii cu activități prestatoare de servicii și de prelucrare a produselor agricole care să susțină producția vegetală și animală. Comuna Pericei are ca activitate economică de bază agricultura.
Suprafața fondului funciar din comuna Pericei conform ultimelor date statistice furnizate de către Institutul Național de Statistică, numără un total de 5960 hectare, dintre care 4596 hectare reprezintă suprafața agricolă, iar restul de 1364 hectare suprafața neagricolă.
La nivelul comunei Pericei, conform ultimelor date furnizate de către Institutul Național de Statistică, printre principalele culturi prelucrate de către agricultori se numără: porumb boabe pe o suprafață de 929 hectare, grâu și secară care este cultivat pe o suprafață de 324 hectare, legume cultivate pe o suprafață de 270 hectare, cartofi cultivați pe o suprafață de 110 hectare, precum și floarea soarelui cultivată pe o suprafață de 20 hectare.
În strânsă legătură cu activitățile specifice agriculturii, la nivelul comunei Pericei există o tradiție în cultivarea cepei. Comuna Pericei a intrat în Cartea Recordurilor în anul 2007, când, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, a fost împletită o cunună din 45.000 de cepe, lungă de 4.518 m și care a cântărit 5 tone.
Pe lângă agricultură, creșterea animalelor reprezintă una dintre activitățile predominante la nivelul comunei Pericei. Aceasta a reprezentat una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor comunei, însă, cu timpul, numărul lor a scăzut, iar efectivele pe care le deține astăzi o persoană, sunt reduse. La nivelul comunei Pericei există un dispensar sanitar-veterinar, încadrat cu cadre de specialitate.
XIII.Instituții locale
Comuna Pericei este unitatea administrativ-teritorială cu personalitate juridică, care posedă un patrimoniu și are inițiativă în ceea ce privește administrarea intereselor publice locale, exercitând, în condițiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.
În conformitate cu prevederile Constituției României și ale Ordonanței de Urgență nr. 57/2019 privind codul administrativ, administrația publică a comunei Pericei se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității administrației publice locale, legalității și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. Primăria comunei Pericei este o instituție publică organizată precum o structură funcțională cu activitate permanentă, formată din: primar, viceprimar, secretar al comunei și Aparatul de specialitate al primarului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele existente la nivelul comunității.
Activitățile derulate în cadrul unității administrativ teritoriale a comunei Pericei sunt asigurate de către doi demnitari (primar și viceprimar, aleși în condițiile legii), un funcționar care ocupă o funcție publică de conducere și 28 de funcționari care ocupă funcții publice de execuție. Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale. Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, acesta fiind conducătorul administrației publice locale și al aparatului de specialitate administrației publice. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, primarul emite dispoziții, iar consiliul local emite hotărâri.
În conformitate cu legislația în vigoare, Consiliul local al comunei Pericei, este autoritatea deliberativă a administrației publice, care funcționează autonom, asigură realizarea autonomiei locale și rezolvarea treburilor publice.
În ceea ce privește organigrama Primăriei Comunei Pericei, aceasta se poate analiza conform graficului detaliat în continuare.